Întâlnirea operatorilor

de Transport Public Local din România

În perioada 15-16 septembrie 2011, a avut loc, la Tulcea,întâlnirea operatorilor de transport public local din România, membri ai Uniunii Române de Transport Public. Au participat la acest eveniment peste 41 de persoane din conducerile executive ale regular autonome si societăţilor comerciale care au ca obiect de activitate transportul public local şi au fost dezbătute subiecte de mare interes pentru toţi cei prezenţi.

După călduroasele cuvinte de bun sosit adresate participantilor de către vicepri- marul oraşului Tulcea domnul Andrian Ampleevşi de către directorul general al SC Transport Public SA Tulcea domnul Vladimir Şopov, in calitate de gazde ale eveni- mentului, domnul Liviu Neag preşedinte al URTP şi director al RATUC Cluj Napoca a deschis cutia Pandorei cu un subiect delicat şi dureros pentru toti cei prezenti: negocierea noilor contracte colective de muncă.

Salutând aparitia Legii nr. 62/2011 a dialogului social, ultimele modificări şi completări aduse Codului muncii şi abrogarea legii sindicatelor, a legii pri- vind solutionarea conflictelor de muncă, a legii patronatelor şi a legii privind contractul colectiv de muncă, domnul Liviu Neag declanşează dezba- terile cu propuneri pertinente privind termenul de valabilitate al CCM, alinie- rea la salariul minim de 670 lei stabilit prin acte normative emise de Guvern, eliminarea obligativitătii majorărilor salariale şi introducerea in această ecuatie a situatiei şi posibilitătilor financiare ale angajatorilor, acordarea concediului de odihnă proportional cu activitatea efectiv prestată într-un an calendaristic, renegocierea numărului de zile de concediu de odihnă supli- mentar .

Toti cei prezenti şi-au manifestat nemul- tumirile fată de prevederile vechiului Cod al muncii deosebit de generos in pro­tectia drepturilor salariatilor şi mai putin in cele ale angajatorilor aducând atin- gere egalitătii drepturilor şi obligatiilor părtilor.

S-a discutat despre fostele contracte colective de muncă încheiate la nivel de ramură, modificate anual prin acte aditionale de pe baze autoritare şi de impunere, in care pozitia patronatelor in negocieri a fost exagerat de concesivă, discutabilă şi in discordantă cu realitatea situatiei economice a unitătilor pe care le-au reprezentat, iar pozitia abuzivă a sindicatelor exagerând drepturile pe care

legislatia muncii le-a acordat salariatilor. În concluzie, s-a mentionat că este de dorit ca viitorul contract colectiv de muncă la nivel de sector de activitate să constituie numai un cadru normativ ge­neral care să stabilească limitele şi conditiile drepturilor şi obligatiilor par­tilor contractante, in spiritul legilor in domeniu şi fără a îngrădi dreptul de ne­gociere la nivelul entitătii economice.

A urmat apoi o prezentare urmărită cu un real interes: Filtru de aer supraaspirant — putere şi economie la motoarele cu ardere inteină; Creşterea puterii şi efi­cientizarea consumului de carburant la motoarele de mare litraj - studiu efectuat cu nemijlocita participare a Societătii de

Transport Public TULCEA şi a Consiliului Local Tulcea. Din partea Asociatiei de cercetare şi inovare CorneliuGroup a pre- zentat modul de functionare şi rezultate obtinute prin utilizarea filtrelor de aer supraaspirant pe autobuze domnul ing. Comeliu Birtok Băneasa. Dl. Presedinte Liviu Neag, a avut cuvinte de laudă la adresa prezentatorului, deopotrivă cu ceilalti participanti, arătându-şi intere- sul pentru experimentarea acestor noi tipuri de filtre de aer in exploatarea auto­buzelor.

Următorul subiect al dezbaterilor a fost deschis de către directorul tehnic al RATP Iaşi, domnul Cristian Stoica care a prezentat politica de subventionare şi de investitii in domeniul transportului pu­blic adoptată in Iaşi ca rezultat al relatiei cu consiliul local. După audierea solu- tiilor aplicate in Botoşani şi in Bacău, discutiile s-au oprit asupra lipsei unei le- gislatii dare şi corelate cu legislatia europeană cu privire la subventia acor- dată pentru transportul public.

În conformitate cu prevederile art. 17 (1) din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007 Consiliile locale, Con­siliile Judetene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti au prevăzute ca atributii şi:

„lit m) stabilirea, ajustarea şi modifica­rea tarifelor de călătorie pentru serviciu1 de transport public lo-

cal de persoane, cu respectarea prevederilor legale privind mo- dalitatea de gestionare a servi­ciului;

lit n) stabilirea subventiei acordate de la bugetul local sau judetean, după caz, pentru acoperirea diferentei dintre costurile înregistrate de operatorul de transport rutier sau transportatorul autorizat, după caz, pentru efectuarea serviciului şi sumele efectiv încasate ca urma- re a efectuării transportului;

lit. o) asigurarea resurselor bugetare pentru sustinerea totală sau par-paid a costurilor de transport public de persoane pentru unele categorii sociale defavorizate, sta- bilite prin hotărâri ale consiliilor locale (....)".

Am constatat cu toti că toate pârghiile pentru determinarea nivelului venitu- rilor realizate din activitatea de transport public se află in posesia Consiliilor Lo­cale care stabilesc prin hotărâri proprii atât pretul plătit de către populatie pen- tru o călătorie cât şi subventia acordată.

În baza normelor — cadru privind stabi- lirea, ajustarea şi modificarea tarifelor pentru serviciile de transport public local de persoane aprobate prin Ordinul nr 272 din 12.12.2007 emis de preşedin- tele Autoritătii Nationale de Reglemen- tare pentru Serviciile Comunitare de Uti-

lităti Publice se calculează şi se propune Consiliului Local tariful pentru o că- lătorie cu mijloacele de transport in comun.

Deşi structura de calcul elaborată de către ANRSC este la o primă evaluare co- rectă, in practică au existatat mai multe situatii ce au condus la un rezultat final negativ pentru activitatea de transport public local.

După cum ştim cu totii, un element determinant in calculul impus de ANRSC este chiar numărul de călătorii, număr la care se împarte venitul total şi se obtine astfel tariful mediu — lei/călătorie.

0 situatie aparte a reprezentat-o şi o reprezintă şi in continuare decontarea călătoriilor efectuate de către pensionari. 0 discutie interesantă se poate purta şi despre „subventia" primită.

Este vorba despre o subventie? Codul Fiscal şi normele metodologice de aplicare nu prevăd o astfel de subventie.

Sunt specificate doar subventia legată direct de pret (defmită la punctu118 alin. (1) din normele metodologice) şi sub- ventiile acordate pentru atingerea unor parametri de calitate, pentru acoperirea unor cheltuieli sau alte situatii similare (punctul 18 alin (2) din normele me- todologice).

Gratuitătile acordate de către Consiliile Locale pentru protectia socială a lo- cuitorilor pot fi judecate ca prestatii de servicii, asemeni prestatiilor către per- soanele cu dizabilităti, veterani de război, detinutii politici, persoane depor­tate, salariati ai institutiilor bugetare şi facturate asemeni acestor prestatii men- tionate. Această modificare de încadrare ar conduce la o scădere importantă a ni- velului subventiei acordate de către Primării pentru transportul public de că- lători şi s-ar reflecta in mod plăcut in bugetele noastre de venituri şi cheltuieli unde veniturile proprii ar creşte iar sub- ventia s-ar reduce cu o treime.

Există încă o situatie despre care nu obişnuim să discutăm dar care ne afec- tează rezultatul financiar: gratuitătile acordate in baza unor legi speciale, dar care nu fac nici o referire la decontarea acestor călătorii in sensul că nu este mentionată nici institutia care va suporta contravaloarea acestor prestatii efectuate de către transportatori şi nici modalitatea de achitare a contravalorii acestora.

În baza art. 31(1), lit.j) din Legea 218/2002 privind organizarea şi func- tionarea Politiei Române, in exercitarea atributiilor de serviciu, politiştii benefi- ciază de transport gratuit.

in baza art. 27 lit. g) din DUG nr. 104/2001 şi politia de frontieră primeşte legitima(ii de serviciu, tot in mod gratuit. Şi functio­natal public din Politia comunitară are dreptul, in baza art. 14 (1) din Legea 371/2004, „să folosească gratuit mijloa­cele de transport local pentru executarea unor misiuni in timpul serviciului".

Pentru toate aceste categorii de călători nimeni nu plăteşte. Iată o altă „sursă" de pierderi in situatia financiară a societătii comerciale de transport public local. Domnul Marine] Florescu, director gene­ral al RAT Craiova a moderat discutia cu privire la una dintre numeroasele mă- suri de protectie pe care le asigură statul sau autoritătile publice locale anumitor categorii defavorizate ale populatiei se înscriu şi cele care privesc protectia persoanelor cu handicap, ale căror drepturi fac obiectul prevederilor Legii nr. 448/2006 (numită in conti­nuare lege).

Cu referire strictă numai la transportul in comun cu autobuzele, art. 23 alin. (1) din lege prevede că această categorie de persoane „beneficiază de gratuitate pe toate liniile la transportul urban cu mij- loacele de transport in comun de suprafată şi cu metroul", drept de care beneficiază şi însotitorii şi asistentii per- sonali ai acestora, conform alin. (2) al aceluiaşi articol.

La ann. (4) şi (5) ale aceluiaşi articol se prevede că „sumele aferente dreptului prevăzut la alin. (1) şi (2) se asigură din bugetele locale" şi „modalitatea de acor- dare a gratuitătii şi cuantumul acesteia se stabilesc prin hotărâre a consiliilor locale", dispozitii care trebuie corelate cu cele ale art. 94 (1) din lege, conform cărora „protectia persoanelor cu handi­cap (deci inclusiv gratuitatea trans- portului in comun - n.n.) se finantează din următoarele surse:

a)      bugetul local al comunelor, oraşelor şi municipiilor;

b)    bugetele locale ale judetelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucu- reşti..: `.

La nivelul municipiilor şi judetelor se înregistrează un număr însemnat de persoane cu handicap care beneficiază de drepturile susmentionate, însă, din păcate, practica ultimilor ani, dar mai ales perioada de criză economică pe care o parcurgem, ne-au demonstrat că gene- rozitatea acestor prevederi este in contradictie cu obiectivele şi interesele economice ale operatorilor care execută serviciul de transport public in comun, deoarece:

- bugetul local are resurse limitate pentru a compensa cheltuielile cu exploatarea serviciului, atât pentru aceste persoane, cât şi pentru alte categorii defavorizate, deşi prin lege este obligat să le suporte operatorii de transport nu încasează in totalitate sau încasează cu mari întârzieri contravaloarea serviciilor prestate de la institutiile, autoritătile sau bugetele locale care trebuie să le plătească;

pentru persoanele cu handicap din judet şi din tară care folosesc trans- portul public in comun in municipiu problema plătii serviciu- lui nu este solutionată, contrar dispozitiilor art. 7 (2) şi 23 (4), raportate la cele ale art. 94 (1) din lege; aceste situatii produc impor­tante prejudicii in plan financiar operatorilor de transport, deoarece nici legea, nici normele ei de apli- care nu precizează procedura de urmat, astfel încât operatorii să-şi încaseze contravaloarea serviciilor pe care le prestează, patrimoniul lor find in acest mod gray afectat; legitimatiile tip eliberate de D.G.A.S.P.C.-uri conform Ordinului nr. 62/2007 al preşedintelui Auto- ritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap nu dau posibilitatea moni- torizării călătoriilor pe care be efectuează persoanele cu handicap, pentru a fi posibilă plata corectă a acestui serviciu de la bugete, functie de numărul călătoriilor efectuate.

Majoritatea operatorilor de transport public sunt societăti comerciale, care sunt organizate şi functionează in baza legii societăÎilor comerciale şi pe prin- cipiile economiei de piată, iar scopul lor principal este acela de a satisface ce- rinÎele comunităÎilor locale, ceea ce nu se poate realiza fără resurse financiare corespunzătoare.

Mai mult, nu credem să existe vreun manager in acest domeniu care să nu-şi propună modernizarea şi eficientizarea serviciului pe care-1 prestează, cu fi- nalitate tot in beneficiul publicului călător, însă şi astfel de intentii se rea- lizează cu fonduri băneşti.

În ceea ce priveşte politica de investitii, din experienÎa de până acum a reieşit foarte clar că este preferabil ca inves- tiÎiile realizate să fie sustinute de către Consiliul Local, prin aport în numerar la capitalul social şi creşterea in consecintă a numărului de actiuni pe care acesta le detine.

Avantajele acestui mod de finantare pentru societatea comercială sunt certe şi dare: este proprietar al investitiei, efortul financiar inexistent, fluxul de trezorerie este neafectat, cheltuiala cu amortizarea este singura reflectare in rezultatul economic al entitătii, in ce priveşte investiÎia realizată.

Investitiile realizate din fondurile dele- gatului scutesc societatea de întregul efort al achiziÎionării acestora, dar pre- zintă ca dezavantaj imposibilitatea negocierii şi selectionării imobilizărilor dorite de către transportator, lipsa drep- tului de proprietate şi existenÎa obliga~iilor apărute în urma transferului dreptului de folosintă: plata lunară a re- deventei calculate, modificări şi scoatere din evidenÎă anevoioasă.

Deşi discuÎiile s-au purtat între entităti total diferite, cu personalitate juridică in- dividuală, s-a simÎit acut nevoia unei politici coerente de stabilire a tarifelor la nivel national. Nu vorbim aici numai de modalitatea de calcul.

Este vorba şi despre pragul suportat de către populatie din contravaloarea unei călătorii. Au existat numeroase reclamatii atât la sediul societătilor de transport cat şi la Consiliile Locale, cu privire la pretul unei călătorii suportat de către populatie care este diferit in fiecare localitate din Ora. Este perfect adevărat că vorbim despre localităti diferite ca dezvoltare economică, ca suprafată, ca număr de locuitori şi de Consilii Locale care conştientizează mai mult sau mai putin importanta transportului public local şi au capacităti de finantare diferite, dar suntem comparati de către uti- lizatorii noştri fără toate aceste diferenÎe.

Consumatorul de transport in comun îşi doreşte o uniformizare a sistemului astfel încât, oriunde s-ar afla pe teritoriul tării sale, să aibă acces la servicii, la informare şi la cheltuieli similare.

Problemele şi neajunsurile care au fost relevate, numeroasele discutii contradic- torii şi sesizări sau puncte de vedere diferite etc. ne determină să considerăm că în domeniul gratuitătilor la transport legea este in unele privinte imprecisă, neclară şi interpretativă, iar unele prevederi ale ei chiar desuete, fapt pentru care credem că se impune întreprinderea oricărui demers posibil şi legal de completare, actualizare şi adaptare a legii la principiile economiei de piată şi la situatia economică actuală sau emiterea unor norme de aplicare mult mai elaborate şi precise pentru prevederile care lasă loc de interpretare. În ansamblu, dezbaterile au fost aprinse şi benefice, dar timpul, bineînteles a fost prea scurt pentru finalizarea discutiilor; a fost un prim pas pentru coagularea fortelor membrilor şi executivului URTP, in vederea întreprinderii de actiuni co- mune şi coerente pentru promovarea solutiilor de rezolvare a problemelor pu- se in discutie.

A consemnat ing. Vladimir Şopov,

director general

S.C. TRANSPORT PUBLIC S.A. TULCEA

vladimir.sopov@stp-tulcea.ro

Buletin Informativ